Raport de activitate pentru mandatul parlamentar 2016-2020 – Camelia Gavrilă | Primar Iași
Ziua Mondială a Educației – permanențe valorice ale educației și reconfigurări necesare în actualitate
5 octombrie 2020

Raport de activitate pentru mandatul parlamentar 2016-2020

 „Cine vrea să miște lumea trebuie mai întâi să se miște el însuși.”– Socrate

„Nu merge unde te duce drumul, mergi pe unde nu există un drum și lasă o urmă.” – Ralph Waldo Emerson

La finalizarea mandatului de parlamentar, deputatul de Iași prof. dr. Camelia Gavrilă, președinte al Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport, în perioada 2016-2019, apoi vicepreședinte al Comisiei, dar și coordonatorul Departamentului pentru Educație Națională, își prezintă raportul de activitate  pentru perioada 2016-2020, sintetizând demersurile legislative și activitățile multiple derulate sub semnul excelenței, al preocupării față de evoluția socială, politică, economică a României, față de problemele, aspirațiile și nevoile cetățenilor din județul Iași.  

„Experiența unui mandat de parlamentar este unică, implicând responsabilitate și provocări numeroase care te solicită constant, atât ca activitate densă, cât și prin nevoia de consecvență, creativitate, putere de muncă, receptivitate și înțelegere empatică. Este vorba de un corolar de  activități în domeniul  legislativ, întâlniri cu cetățenii, demersuri politice sau susțineri de numeroase proiecte. Nimic nu se face fără dăruire pentru semeni, fără emoție și dragoste de țară, de oameni, care așteaptă răspuns și înțelegere față de problemele lor. O legislație modernă, inițiative inspirate, corecții și completările necesare, analizele comparative cu alte modele de legi și norme europene sau internaționale înseamnă competență, seriozitate, dar și încredere că putem să construim o Românie mai bună. După 4 ani de activitate în cel mai reprezentativ for decizional, toate activitățile, tot timpul dedicat unor scopuri nobile, proiectele derulate trebuie să fie restrânse acum doar  în câteva pagini, într-un raport de activitate sintetic, din care se desprind, însă, argumentele evidente că s-au împlinit multe din obiectivele asumate, că, la nivel simbolic, a fost respectat contractul social și politic între alegători și demnitarul ales”, a declarat prof. dr. Camelia Gavrilă.

Parcursul  acestor ani și activitățile desfășurate au adus reușite, împliniri, dar și provocări, amânări nedorite, finanțări incomplete, idei și proiecte rămase încă pe traseul legislativ. Dar rezultatele sunt certe, justificate prin utilitatea legilor votate, prin programul de guvernare aplicat temeinic, prin proiectele de legi analizate, rapoartele elaborate în cadrul comisiei coordonate, note legislative și puncte de vedere, amendamente, inițiative legislative devenite legi clare, activități alături de cetățeni sau proiecte dedicate tinerilor, aspecte care se regăsesc în prezentări detaliate  și pe site-ul www.cameliagavrila.com sau pe site-ul www.cdep.ro.

În cifre concrete, activitatea parlamentarului Camelia Gavrilă a fost mereu apreciată ca fiind una dintre cele complexe, iar acest lucru este demonstrat prin prezența a 89 de propuneri legislative inițiate, 30 de propuneri legislative devenite deja legi, 204 de intervenții/luări de cuvânt în plenul Camerei Deputaților, în 121 de ședințe, 83 de declarații politice, peste 1.200 de audiențe, cereri și memorii soluționate la cabinetul parlamentar, analiza a sute de proiecte de lege și ordonanțe guvernamentale. La acestea se adaugă documente parlamentare analizate și supuse dezbaterii în Comisia pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport, întrebări, interpelări și adrese înaintate Guvernului, analize și puncte de vedere în relație cu diverse comunicări de la Uniunea Europeană și demersuri de susținere a dimensiunii europene a educației; întrevederi, dialoguri și participări la evenimente politice, educaționale, diplomatice, culturale.

Un parlamentar pentru o Românie mai bună

Prin activitatea legislativă consecventă au fost realizate multe proiecte care au devenit legi, contribuind decisiv la progresul social, economic, la calitatea educației sau a vieții culturale, la dezvoltarea comunităților pe diferite domenii de activitate:

  1. Mărirea salariilor cadrelor didactice și a personalului nedidactic, a personalului din domeniile cultură, administrație, apărare, ordine publică, acordarea de vouchere de vacanță etc.;
  2. Alocarea unui post de consilier școlar la un număr minim de 600 de elevi, respectiv un minim de 300 de preșcolari, în cadrul unei unități de învățământ cu personalitate juridică, demers necesar pentru calitatea activității de consiliere psihopedagogică și orientare școlară;
  3. Măsuri pentru asigurarea elevilor și profesorilor cu dotarea și  infrastructura necesară, constând în dispozitive electronice (tablete, laptopuri) și acces la internet, pentru accesarea Bibliotecii Școlare Virtuale și a Platformei școlare de „e-learning.” Astfel, se vor face treptat pași importanți spre digitalizarea învățământului românesc;
  4. Elevii din învățământul obligatoriu, profesional și liceal acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu minimum 50% pentru transportul local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval, pe tot parcursul anului calendaristic;

Elevii beneficiază de tarife reduse cu minimum 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film și la alte manifestări culturale și sportive, organizate de instituții publice;

  • Extinderea, în etape, a învățământului general obligatoriu, prin cuprinderea învățământului  preșcolar, urmat de învățământul primar, gimnazial și învățământul liceal sau profesional. Astfel, anii de grădiniță vor deveni parte a învățământului obligatoriu, pentru că această etapă contribuie la maturizarea psihică, afectivă și cognitivă a copilului, asigurând învățarea timpurie și progresul intelectual, inclusiv tranziția între diferite niveluri ale educației;
  • S-a propus extinderea costului standard per elev și preșcolar și la nivel de educație antepreșcolară și înființarea de creșe confesionale și private care să ofere soluții pentru probleme legate de lipsa spațiului, a personalului, a numărului insuficient de locuri;
  • Lege pentru declararea municipiului Iaşi „Capitala istorică a României” – valoare simbolică, recunoaștere deplină a semnificațiilor orașului Iași, în decursul timpului (coinițiator);
  • Consiliile judeţene pot să contribuie cu  fonduri pentru organizarea și desfășurarea olimpiadelor și a concursurilor şcolare judeţene/ale municipiului Bucureşti, precum şi pentru acordarea stimulentelor financiare elevilor care au obținut distincții, medalii şi premii speciale și cadrelor didactice care s-au ocupat de pregătirea acestora;
  • În urma modificărilor legislative, centrele județene de excelență vor fi înființate și vor deveni unități conexe ale Ministerului Educației Naționale, alături de centrele județene de resurse și asistență  educațională.  Centrele județene de excelență, în noul context, vor avea dreptul de a accesa proiecte și programe cu finanțare europeană, individual față de Inspectoratele Școlare Județene sau alte unități de învățământ de pe plan local sau național. 

„Uneori activitatea unui parlamentar este interpretată incorect, prin analogii cu activitățile administrative, de tip executiv, analizată în oglindă, paralel cu  demersurile unui primar sau ale  unui președinte de consiliu județean. Trebuie să subliniem faptul că procesele legislative, actul legiferării produc efecte la fel de importante și necesare, fundamentale pentru orice domeniu de activitate. Prin proiectele de lege inițiate, dezbătute, votate alături de colegii parlamentari din  grupul PSD, am susținut constant domeniul educației, sprijinirea tinerilor, proiectele sociale, dezvoltarea economică, politici coerente în domeniul muncii și salarizării, multiculturalismul, excelență în educație. De cele mai multe ori, aceste proiecte au fost puse în practică drept urmare a unei inițiative susținute insistent, dar și prin votul majorității parlamentare.”

Prof. dr. Camelia Gavrilă, prin activitatea, votul și declarațiile politice susținute, a asigurat sprijinirea necondiționată a unor proiecte de importanță națională, devenite realități prin concretizarea  Programului de Guvernare al PSD. În perioada acestui mandat legislativ, prin votul majorității parlamentare, România a înregistrat un nivel minim istoric al șomajului de 3,03% în 2019, de la o rată de 4,82%, în 2016.

 Salariul minim a crescut de la 1.250 lei la 2.080 lei, punctul de pensie a crescut cu 45%, alocațiile copiilor au fost dublate, iar, în 2 ani, deprivarea materială severă a scăzut de la 4,7 milioane de persoane afectate în 2016, la 2,5 milioane, în iunie 2019. În domeniul sănătății au fost cele mai mari fonduri alocate –  un  plus de 54,3% în 2019, față de 2016.

Prin toate mecanismele parlamentare s-au depus numeroase eforturi pentru finanțarea adecvată a educației, astfel cheltuielile pentru învățământ au fost majorate in anul 2019 cu 39%, evident încă departe de procentul necesar.  În acest sens, au fost derulate programe esențiale:

  • Dezvoltarea învățământului profesional și tehnic, în sistem dual și susținerea elevilor cu o bursă  suplimentară de 200 lei/lună;
  • Tichete pentru grădiniță pentru copiii din familii defavorizate, prin care am dorit stimularea participării în învățământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate (50 lei/lună pentru frecvență școlară mai mare de 50%);
  • Pachetul minim de sprijin pentru elevi prin programul „bani de liceu”, bursa profesională, rechizite școlare, programul „Laptele și cornul”, demersuri de continuare a unui program pilot ambițios vizând acordarea unei gustări/mese calde, fonduri pentru achiziționarea de calculatoare;
  • Construcția de grădinițe și reabilitarea școlilor;
  • Creșterea subvenției pentru cămine și cantine studențești, gratuitate pe calea ferată pentru studenți și susținerea necondiționată a majorărilor burselor studențești.

„După 4 ani de activitate, prezența acestor proiecte este o dovadă clară a unei implicări active în domeniul educațional, o motivație pentru continuarea sprijinirii proiectelor de anvergură, esențiale pentru evoluția comunităților și a școlii românești, cat  și o datorie de a transmite mai departe cunoștințe, expertiză pentru dezvoltarea constantă a acestor proiecte”, a susținut deputatul ieșean.   

Un parlamentar preocupat de traseul nostru european

Dincolo de valențele naționale, prezența în spațiul european, aderarea României la Uniunea Europeană ne obligă să avem o perspectivă mult mai amplă asupra activităților și evoluțiilor politice, sociale, economice. În acest sens, în raportul de activitate prezentat sunt menționate câteva repere importante ale acțiunilor derulate la nivel european: analize și puncte de vedere în relație cu diverse comunicări de la Uniunea Europeană, realizate la nivelul Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport; dialog permanent cu omologii din comisiile de învățământ ale parlamentelor naționale din țările membre UE, pentru strategii educaționale și schimburi de bune practici; sprijinirea îmbunătățirii legislației educaționale la nivelul Uniunii Europene prin colaborarea cu europarlamentarii din România; poziționări publice față de problemele de impact la nivel european.

„Prin definiție, ideea de comunitate reprezintă un grup de oameni cu interese, credințe sau norme de viață comune. Astăzi, în postmodernitate, această definiție este mult mai amplă și a dezvoltat noi interpretări. Fenomenul globalizării și internaționalizarea unor fenomene sociale implică dispariția unor granițe de mentalitate, explicabile geografic și istoric, a unor „bariere” sociale și culturale. Spațiul european este asemenea unei comunități largi și diverse, iar activitatea parlamentelor naționale trebuie să țină cont de acest nou context în care ne aflăm. Am încercat mereu, prin argumentația publică, să se armonizeze demersurile legislative propuse cu diferite modele și perspective din  comunicările Uniunii Europene, ale forurilor decizionale europene.”, a susținut deputatul ieșean.

          Activitatea deputatului a presupus demersuri de reprezentare a Parlamentului  și o serie de întrevederi, dialoguri și participări la evenimente politice, diplomatice, educaționale, culturale, din care selectăm – participări la Bruxelles, la diferite conferințe și evenimente, la reuniunea interparlamentară pe tema „Patrimoniului cultural european”, vizite de studiu ale unor delegații ale Comisiei în diferite state – Oslo, Norvegia, Suedia și Finlanda etc.

Toate aceste activități au abordat diferite teme și analize legate de  educație, formare profesională, politici pentru tineret, susținerea cercetării științifice, cultură, programe sociale, viața parlamentară. În acest sens, s-au desprins  unele constatări:

  • Urgența îmbunătățirii legislației în domeniul educației;
  • Finanțarea învățământului – modele specifice;
  • Managementul educațional al unităților de învățământ – reconfigurări în anumite domenii: conducerea școlilor, coordonare instituțională a regiunilor, inspecția școlară, modalități de evaluare instituțională;
  • Preocuparea unanimă în spațiul european pentru accesul absolvenților pe piața muncii,  tema abandonului  școlar și măsuri de prevenire a acestuia;
  • Societatea europeană modernă multiculturală – provocări ale interculturalității, dificultăți și soluții în contextul imigrației și al existenței comunităților multietnice, de confesiuni și culturi diferite;
  • Abordări și preocupări la nivel universitar – programe universitare, de cercetare, inovare, corelații între programele de studii și piața muncii;
  • Alocarea unor resurse şi procente semnificative din PIB pentru educaţie şi pentru cercetare, conceptul suedez de şcoală independentă (free school), sprijinită prin granturi finanţate de municipalitate, dar manageriată în cadrul unui sistem privat;
  • Pregătirea liderilor educaționali (manageri, directori din învăţământul preuniversitar) prin cursuri postuniversitare finanţate de stat;
  • Necesitatea unei mai bune mobilităţi a cadrelor didactice și a studenţilor, prin semnarea de parteneriate între universităţile româneşti şi cele europene;
  • Clarificări asupra obiectivelor și abordărilor pedagogice, modul de concepere al curriculum-ului;
  • Aspecte legate de politici educaționale, finanțare, corelații între mediul preuniversitar și cel universitar, oportunități oferite de programele europene, de mobilitățile elevilor, ale studenților și profesorilor în cadrul Programului Erasmus.

„La finalul acestor consultări și experiențe, apreciez că modelul educațional finlandez poate aduce câteva sugestii și repere pentru reconfigurări educaționale în învățământul românesc, prin  soluții, alternative de succes care se pot prelua parțial și în sistemul educațional din România: preocuparea pentru formarea unor profesori bine pregătiți la nivel universitar, cu masterate didactice, învestiți cu încredere, respectați și motivați; un curriculum rezonabil, dozaj echilibrat de conținuturi, domenii diferite de studiu, reașezarea arhitecturii curriculare prin planuri de învățământ revizuite atent. Să fim solidari în a susține respectul pentru școală și pentru educatori; rolul important acordat educației nonformale; asigurarea dezvoltării educației pe trasee individualizate, în acord cu ritmul propriu al fiecărui elev; echipe mixte de asistență socială și educațională; preocuparea pentru starea de bine a copilului, pentru calitatea și siguranța mediului educațional.”

Un parlamentar pentru dezvoltarea IAȘULUI

„Integrat în matricea istoriei și a spiritualității poporului român, centru al culturii și educației de calitate, izvor de creativitate, artă și credință, loc de întâlnire a ideilor inovatoare și vibrante venite din rândul generației tinere sau mature, orașul Iași a însemnat pentru mine, ca parlamentar, o carte de vizită onorantă, o obligație morală, o datorie de suflet. De aceea am fost mereu devotată nevoilor comunității, cu vocație pentru performanță, am explorat mereu demersuri și soluții pentru comunitatea ieșeană.

 Am susținut și am valorificat pe deplin, prin proiecte și activități inovative, valențele culturale, spirituale și intelectuale ale acestei comunități creative și dinamice.”

Actualitatea județului și orașului Iași presupune multe provocări pentru evoluție și modernizare, din multe puncte de vedere, de aceea deputatul Camelia Gavrilă a susținut diverse proiecte și strategii legate de infrastructura locală, de  urgențele și prioritățile zonei.

În mandatul parlamentar 2016-2020, deputatul ieșean a sprijinit și a reușit să facă posibilă derularea unor proiecte finanțate pentru dezvoltarea unor obiective și programe importante și relevante:

1.  Modernizarea grădinițelor și a școlilor din județul Iași: finanțarea unui număr de peste 250 de școli prin PNDL; 16 școli prin PNDR, 53 de școli pentru construirea de grupuri sanitare prin bugetul de stat; 38 de școli pentru care s-au emis avize educaționale, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.

2.  Programul CRED – primul proiect strategic național  de abilitare curriculară a unui număr de 55.000 de cadre didactice din învățământul primar și gimnazial, „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED” implică Iașul ca partener prin activități importante, derulate de Inspectoratul Școlar Județean Iași și de către specialiștii din Casa Corpului Didactic Iași.

3. Demersuri pentru restaurarea Casei Beldiman (corpul B al Palatului Copiilor).

4.  Proiect de modernizare și extindere a Casei Corpului Didactic „Spiru Haret” din Iași, premise pentru a crea treptat  un valoros centru de formare continuă a cadrelor didactice din regiunea Moldovei.

Pe lângă aceste proiecte, susținerea și aprecierea la nivel parlamentar a importanței majore a experienței de formare și inițiere profesională de tip INTERNSHIP au condus la realizarea și aplicarea primului program amplu de internship la nivel de cabinet parlamentar – Școala Politică Iași XXI, edițiile I, II, III. Aproximativ 60 de tineri selectați din peste 200 de aplicanți au făcut parte din acest proiect. Aceștia au primit burse lunare și au fost inițiați în activitatea legislativă și de cunoaștere a administrației locale și centrale.

Segmentul de tineret a fost susținut și prin vizite de studiu la Parlamentul României. Aproximativ 50 de tineri au avut posibilitatea să viziteze Parlamentul, să urmărească direct ședințe de plen și ședințe de comisie, să înțeleagă astfel procesul decizional, modalitatea de dezbatere a proiectelor și a inițiativelor, fluxul legislativ, procedurile de organizare și desfășurare a comisiilor de specialitate, deci miezul autentic al diferitelor forme de analiză și dezbatere legislativă.

 Excelența în educație este un laitmotiv al proiectului profesional și ulterior parlamentar asumat de prof. dr. Camelia Gavrilă. Susținerea constantă a performanței a fost continuată și după finalizarea mandatului de Inspector Școlar General, prin acordarea de premii și burse elevilor la diferite evenimente, precum: Gala Excelenței în Educație sau Concursul transcurricular de Lectură și Interpretare „Ionel Teodoreanu”.

„După ce am devenit parlamentar, am oferit de fiecare dată premii consistente olimpicilor ieșeni, în semn de apreciere și prețuire față de rezultatele lor deosebite, dar și ca semnal politic, în sensul exprimării unor opțiuni pentru calitate, pentru eficiența educațională, pentru susținerea valorilor învățământului românesc, la nivel parlamentar și guvernamental.”

Activitatea politică – funcții, roluri, implicare

Deputatul ieșean a ocupat diferite poziții și funcții semnificative, în perioada mandatului parlamentar. A fost desemnată Coordonator al Departamentului pentru Educație Națională din cadrul Consiliului Național al PSD, for important care a contribuit la elaborarea de strategii și politici sectoriale, implicit la transpunerea proiectelor enunțate în Programul de Guvernare al PSD, inclusiv în domeniul educației. A fost necesară o permanentă monitorizare a activității ministerelor și a instituțiilor cu atribuții specifice, identificând, pentru fiecare etapă, cele mai potrivite politici structurale. La acestea se adaugă și calitatea de vicepreședinte PSD, filiala Iași, remarcându-se prin susținerea activităților politice în teritoriu, susținerea unor proiecte locale, înființarea unei filiale la Iași a Departamentului pentru Educație Națională.

În completarea activității politice, deputatul ieșean a fost președintele Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport în perioada 2016-2019, iar din 2019 până în prezent are calitatea de vicepreședinte. Buletinele legislative ale Parlamentului României emise la fiecare final de sesiune parlamentară, poziționează activitatea comisiei ca fiind una dintre cele mai importante, cu un flux mare de acte legislative analizate, dezbătute aplicat și temeinic.

„Politica este un fenomen omniprezent în viața fiecăruia dintre noi, un element ce poate fi identificat în toate interacțiunile grupurilor umane. Am acceptat să fac politică acum 20 de ani, considerând că este un mijloc prin care pot să schimb în bine comunitatea din care fac parte. Mi-am asumat complet responsabilitățile și obligațiile fiecărei funcții politice, iar inițiativele, proiectele și activitățile desfășurate s-au aflat mereu sub semnul competenței, al devotamentului și al susținerii depline a  comunității ieșene și a intereselor naționale.  Cu siguranță, nicio societate nu se poate dezvolta fără un sistem educațional de calitate, fără să investească în pregătirea și devenirea tinerilor, în crearea de oportunități pentru evoluția lor profesională. De aceea, prin toate demersurile pe care le-am inițiat în calitate de președinte, respectiv vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport am susținut necondiționat educația, formarea profesională, cultura, o pedagogie a libertății, o viziune modernă asupra evoluției sociale, am încurajat gândirea critică, demersurile creative, libertatea de opinie și expresie, curajul marilor idei și proiecte”, a susținut deputatul ieșean.

Probleme cu „rest…”, teme pentru viitor

Indiferent de gradul de implicare a unui politician, mereu vor rămâne aspecte de rezolvat, disfuncții ale societății, probleme și dificultăți. „Timpul nu mai are răbdare”, iar problemele nerezolvate încă rămân pe agenda publică. Este necesară o abordare competentă și responsabilă a legislației  învățământului, urgența unui pachet legislativ în domeniul educației. Se impun continuarea adecvată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii unităților școlare, dotarea acestora, conform standardelor învățământului modern, reconfigurarea programelor pentru pregătirea profesorilor și generalizarea, în etape, a masteratului didactic sau a unei forme de mentorat/ internship didactic.

Programele naționale concrete pentru susținerea învățământului din mediul rural și aplicarea strategiilor pentru diminuarea abandonului școlar nu mai pot fi neglijate, aceste aspecte reprezintă o necesitate într-o societate inclusivă, mai ales în actualul contextul pandemic. Diminuarea fenomenul plagiatului, asigurarea calității și onestității cercetării științifice și a studiilor doctorale, precum și pregătirea, formarea tinerilor pentru piața muncii trebuie sa devină obiective esențiale.  

La nivel local, Iașul nu s-a aflat prioritar în acești 4 ani pe „harta marilor proiecte”, iar acest lucru este explicabil și  prin lipsa de comunicare și de armonizare a demersurilor în interiorul grupului de parlamentari de la Iași, dincolo de apartenența lor politică. Destinul județului Iași trebuie să fie un subiect care adună energiile politice și atenuează virulența discursului public și criticismul steril. După 4 ani de declarații publice, intervenții la ministere, presiuni politice, Iașul nu are demersuri pornite pentru o nouă sală polivalentă, pentru clădirea Operei, nu are un nou stadion, nu are finalizată șoseaua de centură și sunt realizați pași timizi pentru Autostrada Unirii. 

Din păcate, Iașul a primit până în acest moment doar aprecieri, promisiuni, plachete, medalii, titluri simbolice…În noul mandat legislativ, orașul ar trebui să primească și proiecte autentice, de anvergură.

Final de capitol

Analizând activitatea celor patru ani cuprinsă în acest raport, se remarcă multitudinea proiectelor și a inițiativelor legislative, argumentația fermă și discursul politic, parlamentar articulat, o permanentă prezență în mass-media ieșeană și națională, cu opinii și puncte de vedere avizate asupra temelor politice, sociale, economice, asupra problemelor cetățenilor. Am intenționat să fiu, în primul rând, un specialist în domeniul educației, preocupat de susținerea proiectelor sociale, a inițiativelor pentru tineri, a proiectelor de infrastructură majoră destinate județului Iași. Am fost aproape de oameni, mereu deschisă spre comunicare, receptivă la sugestiile  sau dificultățile celor de lângă mine, valorizând tinerii și noua generație, ca prioritate importantă, acordând sprijin celor vulnerabili, identificând proiecte și soluții adecvate.

Închei această activitate parlamentară în mod onorabil, cu demnitate, cu certitudinea unei datorii împlinite. A fost o perioadă dificilă, contrastantă, cu diferite contexte politice controversate, dar și cu activități dense, un timp alert în care am susținut și implementat proiecte de succes, fără a alege calea ușoară sau explicația diplomatică. Consider că este important să îți asumi responsabilitatea domeniului de competență, curajul opiniei, să fii legitimat ca profesionist și nu doar ca un politician abil, fără istorie și carieră.

          De asemenea, cred că este important să accepți critica obiectivă, să fii receptiv la sugestiile și recomandările avizate din partea profesioniștilor, a societății civile, a mediului jurnalistic onest și credibil, dar, mai ales, să asculți vocea și dialogurile cu cetățenii.

          În ipostaza de parlamentar, am reprezentat onorant Iașul, la nivel intelectual și cultural, am dăruit comunității proiecte și activități valoroase, pe măsura încrederii acordate și a investirii mele cu o răspundere demnă și nobilă. 

BIROUL DE PRESĂ

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

VICEPREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT